Președintele Nicușor Dan a desemnat Siegfried Mureșan ca viitor premier la data de 17 septembrie, în urma unei noi runde de consultări cu partidele parlamentare. Deși formațiunile PNL, USR și UDMR au anunțat sprijinul pentru această nominalizare, împreună acestea dețin aproximativ 170 de parlamentari. Această cifră este insuficientă pentru învestirea unui Guvern, având în vedere că este necesar un număr de 233 de voturi în Parlament.
PSD a luat decizia de a nu vota Guvernul condus de Siegfried Mureșan, fapt ce alimentează ipoteza unei strategii politice de tipul „desemnare pentru eșec”. Liderul social-democrat Sorin Grindeanu a precizat că partidul său a decis în unanimitate să nu susțină acest cabinet. Acesta a indicat că, în urma acestui proces, vor exista doar două variante viabile: organizarea unor alegeri anticipate sau o nouă numire de premier.
Politologul Dan Drăghia, lector asociat la Universitatea din București, susține că desemnarea lui Siegfried Mureșan poate fi privită prin prisma modului în care Nicușor Dan gestionează criza guvernamentală. Conform politologului, președintele încearcă să mențină o direcție de continuitate politică, adaptându-și poziționarea la raporturile de forță actuale. Dan Drăghia a subliniat că, dacă președintele ar fi avut o înțelegere cu PSD, ar fi putut să îl desemneze direct pe Sorin Grindeanu.
Analistul a observat o contradicție între desemnarea lui Siegfried Mureșan, descris ca o personalitate în siajul lui Bolojan, și acțiunile președintelui de după căderea Guvernului Bolojan. Dan Drăghia menționează că există o interpretare legală conform căreia există spațiu de manevră pentru o nouă numire dacă echipa lui Mureșan nu va trece de Parlament. Președintele pare să exploreze toate soluțiile posibile, de la variante de tip USL la cele PNL-USR, înainte de a ajunge la anticipate.
În ceea ce privește profilul politic, Dan Drăghia consideră că Nicușor Dan a candidat pe ideea de reforme serioase, dar la Cotroceni a optat pentru o continuitate temperată. Această abordare ar putea explica și orientarea sa spre Occidentul american, sub influența lui Trump și a mișcării MAGA. Politologul a menționat că evenimentele din jurul moțiunii au ridicat profilul lui Bolojan, care a devenit o figură politică importantă în tabara reformistă pro-europană.
Procesul de formare a unui nou Guvern în România este marcat de necesitatea unei majorități de 233 de deputați și senatori pentru învestire. În contextul actual, lipsa unui acord între majoritatea parlamentară de susținere și PSD pune în pericol stabilitatea cabinetului desemnat. Situația forțelor politice indică o perioadă de incertitudine, unde deciziile de la Cotroceni și din Parlament pot duce fie la o nouă guvernare, fie la alegeri anticipate.