Economistul Christian Năsulea explică faptul că agențiile de rating nu prioritizează existența unui guvern cu puteri depline atunci când evaluează stabilitatea economică a României. Preocuparea principală a acestor instituții vizează capacitatea statului de a-și plăti datoriile, de a refinanța împrumuturile și de a atrage noi finanțări. Pentru investitori și creditori, stabilitatea financiară este mai relevantă decât configurația politică imediată a executivului.
Christian Năsulea subliniază că menținerea ratingului statului român, în absența unui guvern cu puteri depline, a fost posibilă datorită predictibilității oferite de guvernul interimar condus de Bolojan. Evaluările și analizele recente arată că agențiile de rating nu sunt atât de interesate de un buget nou sau de alte aspecte administrative similare. Pentru acești actori financiari, esențial este ca România să poată returna banii împrumutați și să asigure continuitatea plăților.
În cazul unei crize politice care ar împiedica adoptarea la timp a Legii bugetului pentru anul viitor, există o soluție tehnică de rezervă. Christian Năsulea menționează că datoriile pot fi plătite folosind bugetul anului 2026, prin aplicarea unor tranșe de 1/12 din bugetul anului curent în fiecare lună. Deși acest mecanism nu ar afecta procesul de reducere a deficitului, economistul avertizează că este o soluție imperfectă și greu de gestionat pe termen lung.
Problema majoră pentru cetățeni și pentru sistemele publice rezidă în faptul că nevoile anului viitor vor fi diferite de cele actuale. Bugetul ar putea fi limitat doar la plata datoriilor externe și la realizarea unor împrumuturi pe piețele externe, ignorând alte priorități naționale. Deși proiecțiile indică faptul că statul se va încadra în ținta de deficit de 6,2%, lipsa unui guvern limitează spațiul de acțiune politică necesar pentru gestionarea corectă a resurselor.
Statul român trebuie să achite diverse datorii, inclusiv cele către creditorii care finanțează prin titluri de stat și datorii în sectorul sănătății. Christian Năsulea precizează că, deși România rămâne solvabilă și poate atrage fonduri internaționale, ratingul oferit de agenții nu reflectă capacitatea statului de a-și servi nevoile cetățenilor. Fără o rectificare bugetară, statul nu va putea finaliza plata tuturor datoriilor contractate pe parcursul anului curent.
Decizia agenției Standard & Poor’s de a menține ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, a fost influențată de corecțiile aplicate deficitului și de volumul de capital atras pentru infrastructură. Această evaluare a avut loc într-un context de criză politică, presiuni asupra finanțelor publice și costuri mari de finanțare, în condiții în care moneda națională a atins minime istorice.