Economiștii au analizat motivele pentru care România nu se confruntă cu o retrogradare a ratingului suveran, în urma întâlnirii reprezentanților Standard&Poor’s cu specialiștii. Evaluarea indică faptul că măsurile de corecție a deficitului bugetar luate de Guvern au fost apreciate de agențiile de rating. Totuși, stabilitatea economică depinde de menținerea acestui parcurs de către un Executiv care să dețină puteri depline pentru a gestiona incertitudinea politică actuală.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a explicat că datele macroeconomice nu justifică o scădere a ratingului, în ciuda existenței unei crize politice. Acesta subliniază că situația economică a României este încă dificilă, deoarece deficitul bugetar se situează la nivelul de 6%. Această cifră este considerată ridicată, ceea ce impune o atenție sporită față de gestionarea resurselor publice în perioada de tranziție politică.
Ionuț Dumitru, economist și consilierul premierului interimar Ilie Bolojan, a punctat că situația bugetară are o pondere majoră în evaluările agențiilor. Prin măsurile de corecție implementate în anul trecut și în prezent, deficitul a fost redus la 6%. Deși este necesar un drum lung pentru a ajunge la un deficit de sub 3% din PIB în anii viitori, economistul consideră că mai bine de jumătate din corecția necesară a fost deja efectuată.
Agențiile de rating urmăresc cu atenție perspectiva anilor 2027-2028, fiind interesate de continuitatea reducerii deficitului bugetar. Ionuț Dumitru a precizat că, deși există satisfacție față de acțiunile recente ale guvernului, evaluatorii vor să vadă cum se menține acest parcurs în contextul alegerilor viitoare și al incertitudinii politice. Monitorizarea stabilității fiscale pe termen lung rămâne un punct critic pentru credibilitatea economică a țării.
Daniel Dăianu a avertizat că noul guvern trebuie să evite decizii care ar putea compromite eforturile de consolidare fiscală. Președintele Consiliului Fiscal a menționat că este esențial ca viitoarea administrație să realizeze o rectificare bugetară responsabilă. O eventuală mărire a deficitului bugetar în acest an sau inversarea măsurilor de politică fiscală deja luate ar reprezenta un semnal extrem de negativ pentru stabilitatea economică.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces complex care necesită continuitate administrativă pentru a respecta țintele de consolidare fiscală. În cadrul Uniunii Europene, menținerea unui deficit sub pragurile critice este vitală pentru stabilitatea macroeconomică. În România, parcursul către un deficit de sub 3% din PIB reprezintă obiectivul principal pentru a asigura un rating suveran stabil în fața agențiilor internaționale de evaluare.