Senatorul Petrișor Peiu a publicat o analiză a indicatorilor economici care semnalează o perioadă dificilă pentru economia României. Conform datelor prezentate de acesta, PIB-ul a înregistrat o scădere de 1,9% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Analiza comparativă între trimestrul al doilea din 2025 și cel din 2026 evidențiază o schimbare majoră în structura economică a țării, afectând sectoarele fundamentale.
Sectorul comerțului a suferit o scădere semnificativă a ponderii în PIB, ajungând la 19,3% în trimestrul al doilea din 2026, de la nivelul de 22,3% înregistrat în 2025. În același interval, industria și agricultura au pierdut teren, în timp ce activitățile profesionale au avut o contribuție negativă de 0,3% la evoluția economică. Senatorul a subliniat că aceste sectoare sunt afectate de măsurile luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care au dus la o contractare a activității în aceste domenii.
Pe de altă parte, sectorul construcțiilor a cunoscut o expansiune, ponderea sa în PIB crescând de la 6,6% în trimestrul al doilea din 2025 la 8,8% în perioada analizată. Tranzacțiile imobiliare au urmat o tendință similară, evoluând de la 7,4% la 8,9%. Petrișor Peiu a menționat că acestea sunt trei dintre indicatorii care au avut o creștere puternică, fiind susținuți de politicile actuale ale Executivului, în contrast cu declinul observat în alte ramuri de activitate.
O altă modificare majoră vizează impozitele pe consum, în special TVA, a căror pondere în PIB a urcat de la 9,6% în trimestrul al doilea din 2025 la 10,9% în 2026. Senatorul a criticat dur această direcție, afirmând că „Guvernul Bolojan a ucis comerțul, industria, agricultura și băncile, dar a crescut impozitele, a finanțat construcțiile și a stimulat tranzacțiile imobiliare!”. Contribuția pozitivă a impozitelor la PIB a crescut de la 0,2% la 0,4% în intervalul comparat.
Evoluția contribuțiilor sectoriale arată un contrast puternic între activitățile de spectacol, care au crescut cu 0,6%, și comerț, care a avut o contribuție negativă de 0,9% la PIB. De asemenea, industria a înregistrat o scădere de 0,6%, iar tranzacțiile imobiliare au avut o contribuție negativă de 0,7%. În ceea ce privește administrația publică, ponderea acesteia a scăzut de la 12,6% în 2025 la 11,5% în trimestrul al doilea din 2026, în timp ce activitățile recreative au crescut ușor de la 4,8% la 5%.
Această situație de recesiune și schimbarea structurii PIB-ului se încadrează într-un context de volatilitate economică. Istoricul economiei românești include perioade de crize profunde, precum cea din 2010, când Guvernul Boc a aplicat măsuri de austeritate prin tăierea salariilor și majorarea TVA la 24%, exemplificând modul în care deciziile politice pot influența direct indicatorii macroeconomici și nivelul de impozitare a consumului.