Rectorul Universității din București, Marian Preda, a evaluat nominalizarea lui Luca Niculescu pentru funcția de premier, considerând că acesta ar putea avea șanse mai mari de a întruni o majoritate parlamentară. Deși a descris decizia ca fiind una tardivă, specialistul susține că, după cinci luni de incertitudine, Luca Niculescu este primul nominalizat care pare să poată depăși obstacolele politice actuale.
Procesul de desemnare a avut loc luni, 5 octombrie, după consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare, prin intermediul lui Nicușor Dan. Aceasta reprezintă a patra tentativă de formare a unui nou Executiv realizată de șeful statului, după ce precedentele trei încercări de a constitui un guvern au eșuat. Marian Preda subliniază că, în contextul actual, niciunul dintre partidele parlamentare semnificative cantitativ nu putea construi singur o majoritate.
Analizând profilul candidatului, rectorul a menționat că Luca Niculescu este un personaj echilibrat, având o experiență solidă în zona politicii externe. Având în vedere că acesta a fost ambasador în Franța și secretar de stat, Marian Preda consideră că are un credit consistent ca personalitate. De asemenea, faptul că nu este asociat clar cu un anumit partid îi oferă un avantaj într-un sistem marcat de clivaje între PSD, PNL, USR și UDMR.
Marian Preda a explicat și de ce ideea de tehnocrat a devenit atât de populară în România, subliniind că eticheta de „independent” este acum mai relevantă. Conform acestuia, alegătorii români tind să voteze „anti”, iar un premier care nu generează repulsie sau vot negativ are un avantaj strategic. În acest sens, capacitatea de a nu fi perceput ca fiind „de la ceilalți” reprezintă o calitate esențială pentru a obține sprijinul partidelor.
Fragmentarea spectrului politic este un alt aspect critic evidențiat de rector, care afirmă că în România nu mai există o unitate de comandă. Această diviziune este vizibilă atât la nivelul instituțiilor oficiale, precum președintele, guvernul sau Parlamentul, cât și la nivelul actorilor care influențează politica din spatele scenei. Această stare de fragmentare afectează atât sistemul de justiție, cât și serviciile secrete și partidele politice.
Situația politică de la nivelul instituțiilor de stat reflectă o perioadă de instabilitate, în care formarea unor majorități stabile devine o provocare majoră. Această criză de guvernare apare într-un moment în care puterea este distribuită între numeroase forțe politice și instituționale, făcând ca orice încercare de consolidare a unui Executiv să depindă de capacitatea de dialog și de evitarea clivajelor ideologice puternice.