Ilie Bolojan a împlinit cinci luni de când gestionează, în regim de interim, Ministerul Energiei, conform unei analize semnate de Dumitru Chisăliță, președinte AEI. Perioada de la 5 aprilie până la 5 octombrie 2026 a fost marcată de dificultăți majore pentru sistemul energetic românesc, incluzând seceta severă, probleme la Cernavodă, investiții întârziate și presiune pe hidroenergie. Analiza evidențiază că, în acest interval, ministrul interimar a imprimat un ritm administrativ superior multor titulari care au ocupat funcția anterior.
Dumitru Chisăliță consideră că menținerea funcționării sistemului energetic în aceste condiții critice este un merit al lui Ilie Bolojan, care a reușit să gestioneze criza prin convocarea producătorilor și a operatorilor. Totuși, analiza avertizează că viteza administrativă nu se traduce automat în rezultate energetice concrete, iar succesiunea de ședințe sau ordine nu constituie o reformă reală. Deși România a evitat întreruperile generalizate, sistemul a fost susținut prin importuri masive, reactivarea cărbunelui și apeluri către populație pentru reducerea consumului.
Asociația Energia Inteligentă a criticat lipsa implementării unor instrumente de control permanent, precum un Dispecerat Național de Securitate Energetică sau un tablou operațional public actualizat săptămânal. Deși Ilie Bolojan a gestionat eficient o celulă de criză, nu a reușit să instituționalizeze controlul sistemului prin mecanisme care să permită monitorizarea capacităților disponibile sau a proiectelor întârziate. Proiectele precum Mintia sunt considerate investiții private care au început anterior, iar succesul lor nu poate fi atribuit integral managementului interimar.
Un rezultat concret menționat în analiză este preluarea Azomureș de către Romgaz, acțiune care ar putea salva o industrie strategică și locuri de muncă. Totodată, schemele de finanțare pentru contoare inteligente și stocare sunt văzute ca direcții corecte, dar acestea nu au redus încă facturile consumatorilor. Asociația subliniază că un contor inteligent devine util doar dacă este însoțit de tarife dinamice și acces la date, evitând riscul ca statul să finanțeze doar echipamente care servesc operatorilor.
În ceea ce privește companiile de stat, Ilie Bolojan a diagnosticat problemele legate de salarii și bonusuri, cerând auditarea contractelor de mandat. Totuși, analiza notează că un audit nepublicat nu reprezintă transparență, iar reprocurile televizate nu pot înlocui sancțiunile manageriale reale. Cea mai gravă restanță rămâne protecția consumatorului, România continuând să răspundă la creșterile de preț prin plafonări generale și compensații întârziate, fără o arhitectură clară pentru persoanele vulnerabile.
Contextul politic actual este marcat de începerea consultărilor pentru formarea unui nou guvern, proces în care Nicușor Dan a avut discuții cu Sorin Grindeanu. Această perioadă de tranziție administrativă coincide cu evaluarea performanței lui Ilie Bolojan, care a gestionat presiunea energetică fără a repara însă mecanismele care generează crizele. Deși a accelerat anumite proiecte, sistemul energetic rămâne vulnerabil din cauza lipsei unor investiții finalizate și a unor facturi demonstrabil mai mici.