Ilie Bolojan, în calitatea de ministru interimar al Energiei, a gestionat perioada de cinci luni de criză printr-un ritm administrativ ridicat. În acest interval, instituția a făcut față unor provocări majore, precum investițiile întârziate, producția controlabilă insuficientă, seceta severă și problemele de la Cernavodă. De asemenea, sectorul a înregistrat presiune pe hidroenergie și importuri masive în orele de seară, situații pe care interimatul a trebuit să le coordoneze.
Conform unei analize publicate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), Bolojan a reușit să gestioneze criza prin convocarea producătorilor, operatorilor și a marilor consumatori. Acesta a coordonat capacitățile interne cu importurile și a pregătit măsuri pentru reducerea voluntară a consumului. Dumitru Chisăliță, președintele asociației, a declarat că România a traversat perioada critică fără întreruperi generalizate, evitând un incident major, deși instrumentele folosite au evidențiat fragilitatea sistemului energetic.
Un rezultat concret al acestei perioade este preluarea Azomureș de către Romgaz, o mișcare ce poate salva o industrie strategică și locuri de muncă. Totuși, Dumitru Chisăliță subliniază că succesul depinde de repornirea competitivă a fabricii, fără gaz subvenționat netransparent. În același timp, schemele de 100 de milioane de euro pentru contoare inteligente și de 150 de milioane de euro pentru stocare sunt direcții corecte, dar nu au redus încă facturile consumatorilor.
Ilie Bolojan a diagnosticat problemele companiilor de stat, vizând salariile și bonusurile legate de indicatori formali în detrimentul investițiilor. Acesta a cerut auditarea contractelor de mandat și schimbarea criteriilor de performanță, însă analistul punctează că fără rezultate publice și consecințe clare, acest discurs rămâne incomplet. Cea mai gravă restanță rămâne protecția consumatorului, în condițiile în care România răspunde la scumpiri prin plafonări și compensații întârziate.
În ceea ce privește viteza de reacție și administrarea crizelor, mandatul lui Bolojan merită o apreciere ridicată. Deși a accelerat proiecte și a semnat ordine, România nu are încă centrala de la Iernut în funcțiune sau bateriile instalate. Dumitru Chisăliță menționează că interimatul a arătat că multe blocaje nu erau imposibil de depășit, ci pur și simplu tolerate, însă verdictul final va depinde de producția efectivă de energie.
Gestionarea sectorului energetic în România are loc într-un context de instabilitate politică și economică ce poate genera costuri ridicate pentru țară. Deciziile luate la nivel de minister sunt influențate de necesitatea de a menține echilibrul între securitatea sistemului și protecția financiară a cetățenilor. În acest cadru, performanța administrativă este evaluată prin capacitatea de a transforma proiectele semnate în beneficii reale pentru factura de energie.