Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, efectuată joi, 17 septembrie, de către președintele Nicușor Dan, a declanșat o serie de avertismente privind stabilitatea economică a României. Într-un scenariu în care noul Executiv nu va obține învestitura în Parlament, din cauza lipsei unei majorități fără sprijinul PSD sau al partidelor suveraniste, diverse voci din spațiul public prezic un dezastru economic iminent pentru țară.
Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă, în cadrul unei inaugurări la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, îndemnând la calm și echilibru. Acesta a respins ideea că România se află în pragul unei apocalipse, subliniind că, deși există probleme precum corupția, grupuri de interese sau o digitalizare insuficientă, țara a înregistrat succese, inclusiv gestionarea fondurilor europene în termenele stabilite. Nicușor Dan a menționat că trebuie să ne uităm la realizările actuale fără a cădea în capcana alarmismului mediului de informare.
Presiunea mediatică a fost alimentată de un articol din Bloomberg, semnat de două jurnaliste românce, care sugera că agenția Fitch ar avertiza asupra riscului de a intra în categoria „junk”. Totuși, analiza realității arată că următoarea evaluare Fitch va fi publicată abia la începutul anului 2027, iar la sfârșitul lunii iulie a acestui an, agenția a menținut calificativul României la „BBB-”. Această notă reprezintă pragul care separă investițiile recomandate de zona speculative, evitând astfel retrogradarea la „BB+".
Analistul Andrei Caramitru a adăugat un alt nivel de incertitudine, menționând că agenția Standard & Poor’s (S&P) va publica un raport pe 2 octombrie. Conform acestuia, votul pentru sau împotriva guvernului Mureșan ar trebui să aibă loc până în 27-28 septembrie, coincidând cu vizita experților S&P în București. Această situație amintește de perioadele de criză anterioare, precum înainte de alegerile prezidențiale din 2025, când se prognozau deprecierea leului și alte crize economice care nu s-au materializat.
Istoricul indică faptul că, în ciuda unor indicatori economici dificili, precum creșterea datoriei publice peste 60% din PIB sau inflația de peste 10%, agențiile de rating au evitat în trecut să încadreze România în categoria „junk”. Chiar și în timpul guvernării lui Ilie Bolojan, când economia a intrat în recesiune și deficitul bugetar a rămas la cote mari, evaluările au fost menținute. Această tendință sugerează că, în ciuda perioadelor de instabilitate politică, statul român a reușit să se finanțeze în condiții normale de piață.
Contextul actual este marcat de o criză politică ce a durat 135 de zile până la desemnarea lui Siegfried Mureșan. În această perioadă, deși s-au ridicat temeri privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de ajustare, agențiile de rating au menținut evaluările fără a trece țara în categoria de investiții nerecomandate, similar cu situația din perioada guvernării Bolojan.