Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat sâmbătă că România se află într-o poziție în care nu poate face o alegere exclusivă între consolidarea fiscală și creșterea economică. În contextul participării la reuniunea ECOFIN de la Dublin, acesta a subliniat necesitatea de a reduce cheltuielile ineficiente și de a organiza mai bine serviciile publice. Totodată, ministrul a insistat că statul trebuie să protejeze investițiile, infrastructura, apărarea și sectorul energetic.
În cadrul discuțiilor de la Dublin, Alexandru Nazare a interacționat cu figuri internaționale precum Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, și Mathias Cormann, secretarul general al OCDE. De asemenea, acesta a discutat cu Nadia Calviño, președintele BEI, și cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Obiectivul principal al acestor întâlniri a fost abordarea modului în care Europa poate finanța creșterea, poate mobiliza capitalul privat și poate recăpăta avantajul de productivitate.
Legat de parcursul fiscal al țării, Alexandru Nazare a menționat discuțiile specifice cu Valdis Dombrovskis despre respectarea angajamentelor de deficit. Ministrul a explicat că Comisia Europeană susține o politică fiscală prudentă și respectarea traiectoriilor convenite pentru România. Scopul este ca corecția fiscală să fie realizată într-un mod credibil și sustenabil, asigurând în același timp capacitatea economiei de a reveni pe o traiectorie de creștere.
Alexandru Nazare a subliniat că reducerea deficitelor gemene este fundamentală pentru a ajunge la un stat mai eficient și pentru a mobiliza capitalul privat. El a argumentat că un stat care se împrumută excesiv consumă capitalul de care au nevoie companiile și plătește dobânzi mai mari. Prin consolidarea fiscală, România poate reduce costul finanțării și poate face investițiile din țară mai atractive, consolidându-și astfel rolul economic în regiune.
Pe tema tehnologiei, ministrul a abordat impactul inteligenței artificiale asupra economiei și a energiei. Alexandru Nazare a vorbit despre necesitatea ca AI să aducă servicii publice mai rapide și o administrație mai productivă, fără a crea birocrație digitală. El a menționat că România trebuie să transforme avantajele sale energetice în avantaje economice, prin rețele mai bune și interconectare, pentru a susține industria și centrele de date.
Discuțiile privind impactul tehnologiei asupra forței de muncă și productivității sunt susținute de date internaționale, precum cele ale FMI, care estimează că inteligența artificială ar putea crește productivitatea Europei cu 1% în cinci ani. În acest proces, se estimează că aproximativ 60% dintre angajați vor fi expuși puternic acestei tehnologii, ceea ce impune o adaptare rapidă a administrației și a pieței muncii.