Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România a înregistrat în ultimele luni cea mai rapidă decelerare a inflației din ultimii ani. Conform datelor prezentate, rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în luna august, de la un nivel de 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Această evoluție este însoțită de o reducere semnificativă a deficitului bugetar, într-un efort de stabilizare a fundamentelor economice ale țării.
Analiza indică faptul că presiunea asupra prețurilor este susținută în principal de categoria combustibililor, unde benzina și motorina au înregistrat creșteri de două cifre. În schimb, prețurile de consum au scăzut cu 0,08% în august, fără a include combustibilii, iar alimentele au fost cu 0,7% mai ieftine. Alexandru Nazare a subliniat că, deși ritmul de creștere a prețurilor încetinește, nivelul de 6,2% rămâne unul ridicat, afectând puterea de cumpărare a cetățenilor.
Pe lângă evoluția inflației, ministrul a evidențiat și scăderea deficitului bugetar, acesta fiind cu 37% mai mic în primele șapte luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025. O parte semnificativă din deficit, aproximativ 3% din PIB, este reprezentată de plata dobânzilor la datoria acumulată în anii anteriori. Alexandru Nazare a precizat că aceste sume sunt bani care nu sunt direcționați către spitale, școli sau autostrăzi, subl heavyând necesitatea reducerii costurilor de finanțare.
Strategia de corecție vizează trecerea de la un consum finanțat prin datorie către o economie bazată pe investiții în energie, industrie și infrastructură. Ministrul susține că reducerea inflației este esențială pentru ca salariile și pensiile să își recapete valoarea reală. Obiectivul final este consolidarea încrederii firmei și a cetățenilor prin reguli stabile și predictibilitate, transformând perioada actuală într-un punct de relansare pentru economia națională.
Procesul de corecție fiscală este văzut ca un mecanism prin care se încearcă echilibrarea bugetului fără a opri investițiile publice. În acest context, investițiile au înregistrat o creștere de 15 miliarde de lei, deși povara dobânzilor rămâne un factor critic pentru bugetul de stat. Această abordare urmărește să creeze un spațiu de dezvoltare mai sigur, evitând dependența de împrumuturi tot mai scumpe care au marcat perioadele de dezechilibru anterior.
Evoluția economică este marcată de o încercare de a trece de la un regim de consum ridicat la unul bazat pe investiții sustenabile. În timp ce inflația scade, importanța stabilității bugetare rămâne un subiect central pentru gestionarea datoriei publice. Această tranziție este considerată vitală pentru a asigura o creștere economică sănătoasă, bazată pe venituri reale și nu pe deficitul financiar.