Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a raportat o scădere a inflației la 6,2% în luna august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Această evoluție reprezintă cea mai rapidă decelerare a prețurilor din ultimii ani, fiind rezultatul unei corecții reale a echilibrilor economice, nu al unor plafonări administrative. Alexandru Nazare subliniază că procesul de stabilizare este esențial pentru a evita revenirea la vechile probleme de finanțare și datorie.
Datele economice arată că, fără influența combustibililor, prețurile de consum au scăzut cu 0,08% în luna august față de luna precedentă. În acest context, prețul alimentelor a scăzut cu 0,7%, în timp ce legumele și fructele sunt mai ieftine decât în anul trecut. Presiunea principală provine de la piața externă a petrolului, unde benzina și motorina prezintă creșteri de două cifre, un factor extern pe care statul nu îl poate controla direct.
În ceea ce privește bugetul, deficitul a fost redus semnificativ, fiind cu 37% mai mic în primele șapte luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut. Alexandru Nazare a menționat că aproximativ 3% din PIB, reprezentând aproape jumătate din deficitul actual, este direcționat exclusiv către plata dobânzilor la datoria publică acumulată anterior. Această situație înseamnă că resurse importante sunt consumate de dobânzi în loc să fie direcționate către spitale, școli sau autostrăzi.
Obiectivul actual al politicii fiscale este trecerea de la un model bazat pe consumul pe datorie către unul centrat pe investiții și stabilitate. Alexandru Nazare a declarat că scopul este ca politica fiscală să devină o ancoră de stabilitate, asigurând o execuție controlată a bugetului. Reducerea deficitului a fost realizată fără a opri investițiile publice, care au crescut cu 15 miliarde de lei, menținând astfel un echilibru între necesarul de dezvoltare și disciplina fiscală.
Ministrul a subliniat că încrederea economiei se recuperează prin predictibilitate și respectarea țintelor asumate de stat. O economie sănătoasă depinde de capacitatea familiilor și a antreprenorilor de a planifica pe termen lung, bazându-se pe venituri reale. Procesul de dezinflație este văzut ca un pas necesar pentru a permite recuplarea puterii de cumpărare a cetățenilor, înlocuind consumul finanțat prin împrumuturi cu unul susținut de venituri reale.
Contextul economic actual se înscrie într-o perioadă în care stabilitatea instituțională este crucială pentru poziționarea României pe harta economică. În acest sens, discuții recente privind necesitatea unei gândiri strategice au evidențiat importanța rolului real pe care România trebuie să îl ocupe. Această abordare strategică este esențială pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung, mai degrabă decât o simplă gestionare a situațiilor de moment.