Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi, în cadrul unei intervenții la TVR 1, că exclude scenariul în care guvernul nu ar putea achita pensiile și salariile. Această afirmație vine în contextul crizei politice care a dus la demiterea executivului Bolojan și a limitat capacitatea acestuia de a efectua rectificarea bugetară. Deși plățile sunt garantate, Alexandru Nazare a subliniat că actuala situație nu este deloc comodă pentru administrație.
Ministrul a precizat că, în perioada verii, Parlamentul a aprobat mai multe inițiative legislative care au permis deblocarea unor probleme punctuale importante. Totuși, Alexandru Nazare a avertizat că nu mai pot continua să rezolve problemele doar prin soluții de moment. Obiectivul principal al guvernului este realizarea rectificării bugetare și începerea pregătirilor tehnice pentru bugetul anului 2027, într-un interval de timp care să demonstreze că România a închis criza politică.
Un aspect critic menționat de Alexandru Nazare este dispariția granturilor din PNRR, care anterior se reflectau în venituri. Acesta va fi primul an în care România nu va beneficia de această perfuzie financiară deasupra fondurilor europene, la care instituțiile s-au obișnuit. În același timp, statul va avea o cheltuială suplimentară pentru apărare prin SAFE, estimată la aproximativ 1% din PIB, o sumă care va fi acomodată în fiecare an până în anul 2030.
În ceea ce privește dezvoltarea economică, Alexandru Nazare a menționat că există scheme de finanțare deja adoptate, precum cea pentru industria prelucrătoare, de 150 de milioane de euro anual, sau TechUp România pentru cercetare și dezvoltare, tot 150 de milioane de euro pe an. De asemenea, a fost prezentată schema Diaspora investește acasă, gestionată de Banca de Investiții și Dezvoltare, prin care se oferă credite subvenționate pentru a încuraja investițiile românilor din afara țării.
Pe planul fiscal, Alexandru Nazare a semnalat că sumele plătite de România ca dobândă sunt în creștere, iar la capitolul cheltuieli s-a înregistrat o majorare de 26% față de anul trecut. Guvernul urmărește reducerea deficitului sub pragul de 3%, deși va fi necesară adăugarea de datorie publică nouă în fiecare an. Scopul este ca scăderea deficitului să fie rapidă, dar fără a afecta stabilitatea economiei naționale.
Gestionarea bugetului de stat în România implică un echilibru delicat între finanțarea deficitară și respectarea limitelor impuse de normele europene. Reducerea deficitului bugetar este un proces complex care necesită monitorizarea atentă a cheltuielilor publice și a datoriei, în condițiile în care veniturile provenite din fondurile europene și granturile PNRR se modifică semnificativ în perioada următoare.