Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că modelul de creștere economică al României trebuie să se bazeze pe investițiile private, pe productivitate și pe capacitatea companiilor de a genera valoare adăugată. Această viziune a fost expusă în urma unor discuții cu echipa Fondului European de Investiții (FEI), reprezentanți ai Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, și investitori instituționali care gestionează fondurile de pensii din Pilonul II și Pilonul III.
Un element central al acestei strategii este pregătirea RoBOOST, un nou fond de fonduri creat de BID în parteneriat cu FEI. Acest instrument este menit să faciliteze accesul la finanțare pentru start-up-uri, IMM-uri și companii românești aflate în diverse etape de dezvoltare. Propunerea pornește de la o contribuție a BID de 100 de milioane de euro, destinată investițiilor în fonduri administrate profesionist, cu scopul de a mobiliza resurse private și instituționale suplimentare prin efectul de multiplicare.
Alexandru Nazare a subliniat că, deși statul a susținut un volum important de investiții publice, resursele bugetare rămân limitate. Prin consolidarea BID, care ar trebui să primească 250 de milioane de euro în acest an, și prin dezvoltarea mecanismelor de finanțare, Guvernul urmărește să conecteze capitalul la proiectele viabile ale firmelor. Pentru antreprenori, acest proces va însemna acces la parteneri care aduc nu doar bani, ci și experiență și legături comerciale necesare extinderii afacerilor.
Ministrul a avertizat că încrederea investitorilor este strâns legată de disciplina fiscală și de reducerea deficitului bugetar. Pentru a proteja ratingul țării și a atrage capital, este necesară respectarea unui buget credibil pentru anul 2027. Alexandru Nazare a precizat că, deși deciziile privind ratingul aparțin agențiilor specializate, calitatea bugetului, disciplina cheltuielilor și consecvența reformelor sunt responsabilitatea exclusivă a Guvernului, fiind esențiale pentru reducerea riscului de țară.
Obiectivul final al acestor demersuri este trecerea de la simpla evitare a unei retrogradări la îmbunătățirea calificativului de țară și revenirea la o perspectivă stabilă. Prin utilizarea resurselor din PNRR și prin parteneriatele cu FEI, România dorește să creeze condiții optime pentru ca proiectele de calitate să găsească finanțare internă. Această abordare vizează transformarea economiei printr-un risc de țară mai redus, ceea ce va duce la o finanțare mai accesibilă pentru întregul sistem.
În cadrul politicii economice, gestionarea deficitului bugetar și menținerea stabilității ratingului sunt piloni care influențează direct costul împrumuturilor pentru stat și pentru companii. Un risc de țară scăzut permite accesul la capital la costuri mai mici, facilitând astfel investițiile de capital și dezvoltarea tehnologică. Aceste măsuri de consolidare financiară sunt considerate fundamentale pentru a asigura un mediu de afaceri predictibil și sustenabil pe termen lung în România.