Președintele ANAF, Adrian Nica, a discutat despre condițiile de muncă și restricțiile legale aplicabile funcționarilor din cadrul instituției. Într-o intervenție la emisiunea Harta de Impact, acesta a evidențiat diferențele dintre regimul de muncă al angajaților din cadrul ANAF și cel al altor profesii. Adrian Nica a subliniat că legisitatea actuală impune limite stricte activității economice desfășurate de personalul de la ANAF.
Conform declarațiilor făcute de Adrian Nica, funcționarii din cadrul ANAF au interdicția de a desfășura orice altă activitate economică în afara orelor de serviciu. Șeful instituției a descris această situație ca fiind frustrantă pentru angajați, deoarece aceștia se confruntă cu numeroase restricții față de alte profesii. În comparație, alte categorii de profesioniști pot exercita activități suplimentare imediat după încheierea programului de lucru obișnuit.
Adrian Nica a atras atenția asupra efortului depus de structurile antifraudă, care lucrează în teren de dimineața până seara. Aceste unități sunt implicate în activități de stradă, precum confiscarea de mașini, indiferent de condițiile meteorologice precum ploaia sau vântul. În ciuda acestui efort continuu și a expunerii la factori externi, președintele a menționat că pentru aceste ore suplimentare nu se plătește nicio sumă de bani.
În loc de compensarea financiară pentru timpul suplimentar lucrat, instituția le oferă angajaților ore libere pentru a sta acasă. Adrian Nica a precizat că această măsură este luată în ciuda faptului că mulți dintre acești oameni au nevoie să fie plătiți pentru munca depusă. Situația este prezentată ca o dificultate majoră în gestionarea resurselor umane din cadrul structurilor de combatere a evaziunii fiscale.
Pe lângă aspectele legate de salarizare, președintele ANAF a pledat pentru implementarea unor criterii de integritate mai riguroase. El propune instituirea unui statut special care să permită eliminarea din corpul instituției a persoanelor care nu respectă standardele etice. Adrian Nica a menționat că companiile mari utilizează deja astfel de clauze în contractele de muncă pentru a asigura integritatea angajaților lor.
Aceste discuții despre combaterea fraudelor apar într-un context în care anchetele europene vizează sume uriașe de bani. În Europa, s-a raportat o fraudă cu TVA de 410.000.000 de euro, implicând peste 300 de percheziții în 8 țări și reținerea a 62 de suspecți. Monitorizarea acestor scheme de evaziune fiscală rămâne o prioritate pentru autoritățile de control și pentru instituțiile de aplicare a legii.