Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a anunțat miercuri că aproximativ 3,4 miliarde de euro din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea fi suspendate de către Comisia Europeană. Din totalul de 6,4 miliarde de euro pe care România ar fi trebuit să le atragă prin ultimele două cereri de rambursare, numerele 5 și 6, demnitarul estimează că doar circa 3 miliarde de euro vor fi încasate în prima fază. Această situație de incertitudine financiară este cauzată de dificultățile în îndeplinirea reformelor și a țintelor asumate.
Analiza prezentată de Alexandru-Mihai Ghigiu indică faptul că cererea 5 de 2,08 miliarde de euro prezintă șase jaloane problematice din un total de 75. Totuși, problema majoră este reprezentată de cererea 6, care valorează 4,35 miliarde de euro și conține cele mai multe dificultăți de raportare. În cadrul acestei cereri, din cele 104 jaloane și ținte prevăzute, aproximativ 32 de cazuri riscă să primească penalizări sau chiar să nu primească nicio sumă aferentă. Ministrul a subliniat că multe dintre aceste reforme au fost amânate spre finalul perioadei de implementare a PNRR.
Problemele identificate de minister se împart în trei categorii distincte care afectează procesul de rambursare. Prima categorie vizează neîndeplinirea propriu-zisă a reformelor sau a țintelor prevăzute în program. A doua categorie este formată din investiții finalizate, dar pentru care lipsesc documentele justificative necesare, cum ar fi sursele de încălzire în proiectele de eficiență energetică de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. A treia categorie vizează calitatea datelor, unde informațiile transmise sunt incomplete sau contrazic documentele oficiale, afectând credibilitatea raportărilor către Bruxelles.
Alexandru-Mihai Ghigiu a criticat dur conducerea super-agenției AMEPIP, responsabilă cu gestionarea întreprinderilor publice, acuzând-o de transmiterea unor date contradictorii către Comisia Europeană. Ministrul a menționat că AMEPIP a ignorat recomandările tehnice ale ministerului, insistând pe raportarea unor indicatori care nu corespund realității, cum ar fi procentul ocupanței în Consiliile de Administrație. În urma acestor erori de raportare, Alexandru-Mihai Ghigiu a declarat că, dacă România va fi penalizată, conducerea agenției va trebui să își asume întreaga responsabilitate pentru aceste decizii.
Pentru a încerca recuperarea fondurilor, ministerul va transmite documente revizuite către Comisia Europeană până pe 6 noiembrie. Obiectivul este de a convinge autoritățile europene de îndeplinirea țintelor, însă ministrul a recunoscut că volumul documentelor este imens, unele jaloane necesitând raportări de peste 1.000 de pagini. Se așteaptă ca la data de 20 noiembrie Comisia Europeană să ia o decizie oficială privind sumele care vor fi eliberate. Dacă anumite fonduri rămân suspendate, autoritățile vor încerca să atragă acele sume în primăvara anului viitor, după completarea documentației.
În contextul acestor dificultăți de absorbție, Guvernul va căuta, împreună cu Ministerul Finanțelor, soluții pentru finalizarea proiectelor aflate în faze avansate. Se ia în considerare mutarea acestor investiții pe alte fonduri europene, precum fondurile de coeziune, sau utilizarea bugetului de stat pentru a asigura predictibilitatea necesară autorităților locale și entităților private. Această strategie vizează menținerea continuității proiectelor din PNRR chiar dacă anumite sume rămân temporar blocate din cauza procedurilor de verificare europene.