Vasile Bănescu, actual membru al Consiliului Național al Audiovizualului și fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a lansat o serie de critici virulente la adresa comportamentului unor grupări de susținători. Mesajele sale vizează modul în care anumite persoane imită comportamentul unei secte și urmează un lider, ignorând identitatea proprie. Profesorul a utilizat un limbaj dur pentru a descrie ceea ce consideră a fi o degradare a discernământului în cadrul unor mișcări sociale recente.
Într-o postare pe Facebook, Vasile Bănescu a descris fenomenul de manipulare prin termenul de „mancurtizarea sectanților”, calificând acest proces drept unul „patologic, isteric și monoman”. Deși nu a menționat direct numele persoanelor vizate, mesajul pare să facă referire la scenele în care susținători au ales să dormă în corturi în fața Arestului Central. Aceste acțiuni au avut loc în contextul susținerii unei persoane acuzate de înșelăciune în valoare de peste un milion de euro.
Profesorul a abordat și subiectul legat de plasarea în arest preventiv pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu, folosind referințe indirecte, dar clare. El a vorbit despre o „tentativă de lovitură de stat” și despre „sectarizarea poporului prin elucubrație și falsificarea creștinismului în mase”. Bănescu a sugerat că credința susținătorilor în un nou „mesia” este bazată pe fals, menționând că speranța de „învierie” a acestora va fi testată după expirarea termenului de arest.
În cadrul criticilor sale, Vasile Bănescu a făcut o conexiune între manipularea socială și influențele externe, identificând o forță malefică. El a descris acest element ca fiind un „malefic insomniac rezident la Moscova”, care a descins frecvent în București. Mesajele sale au generat o reacție masivă pe rețelele sociale, strângând mii de aprecieri și sute de comentarii, reflectând polarizarea profundă din societatea română în jurul acestor figuri politice.
Situația susținătorilor care aleg să locuiască în corturi în spații publice ridică probleme juridice legate de protecția minorilor. Deși susținătorii își exercită dreptul la liberă exprimare și se bazează pe prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate, instituțiile statului monitorizează aceste acțiuni. Prezența copiilor mici în corturi plasate pe stradă este considerată de autorități ca fiind o acțiune care nu se încadrează în limitele legale stabilite de legislația în vigoare.
Aceste tensiuni sociale apar într-un context în care instituțiile de control și autoritățile judiciare trebuie să gestioneze atât dreptul la protest, cât și protecția ordinii publice. Deciziile privind arestările preventive și modul în care grupurile de susținători își manifestă opțiunile politice rămân subiecte de intens dezbatere în spațiul public românesc, influențând modul în care cetățenii percep legitimitatea proceselor juridice și a liderilor politici.