Senatorul PSD, Titus Corlățean, a analizat programul elaborat de Siegfried Mureșan, formulând critici la adresa abordării acestuia asupra politicii externe. Parlamentarul susține că documentul nu pune suficient accent pe numeroasele relații internaționale ale României, omitând parteneri și zone geografice care sunt relevante pentru strategia de stat. Analiza sa indică o lipsă de acoperire a unor zone și parteneriate care ar trebui să figureze în viziunea politică prezentată.
Conform declarațiilor senatorului, programul nu menționează zone geografice extinse sau parteneri strategici esențiali pentru România. Titus Corlățean a punctat absența referințelor către Francofonia, spațiul Latino, Armenia, Azerbaidjan sau Georgia din zona Caucazului de sud. De asemenea, acesta a subliniat că lipsesc mențiunile despre Japonia și Republica Coreea, care reprezintă parteneri strategici în Asia, precum și subiecte sensibile precum China sau gestionarea relației complicate cu Rusia.
Un alt punct criticat de Titus Corlățean vizează lipsa unei poziții clare privind Tezaurul României aflat la Moscova. Senatorul a argumentat că nemenționarea consecvenței României pe acest subiect poate avea costuri în plan internațional. Pe lângă această problemă, acesta a invocat alte chestiuni de patrimoniu și istorie, precum moștenirea Gojdu sau retrocedarea Casei Iorga de la Saranda, considerându-le elemente care ar fi trebuit incluse în program.
Senatorul a insistat, de asemenea, pe necesitatea sprijinirii identității românești în regiunile vecine. Titus Corlățean a menționat că programul ar fi trebuit să abordeze mai detaliat situația identității românilor din statele din jurul țării, făcând referire directă la Balcani, Ucraina și Ungaria. Aceste teme sunt considerate de parlamentar ca fiind parte integrantă din cadrul de politică externă și de protecție a intereselor naționale.
Analiza lui Titus Corlățean se concentrează pe o viziune de politică externă care să fie mult mai cuprinzătoare și mai atentă la detalii diplomatice. Parlamentarul consideră că o abordare incompletă a parteneriatelor și a problemelor de suveranitate sau patrimoniu poate slăbi poziția României pe scena mondială. Critica sa vizează astfel atât dimensiunea geografică a parteneriatelor, cât și gestionarea unor dosare istorice și diplomatice de mare importanță.
Contextul geopolitic actual este marcat de o mare volatilitate, reflectată și prin deciziile din alte state europene. Recent, în Elveția, cetățenii au votat împotriva unei neutralități mai stricte, în contextul referendumului privind sancțiunile împotriva Rusiei. Aceste dinamici internaționale subliniază importanța poziționării clare a statelor în raport cu partenerii strategici și cu gestionarea conflictelor regionale, teme care apar în analiza politică a senatorului.