Sorin Grindeanu a respins ferm acuzațiile privind conținutul discuțiilor purtate cu ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle, în Grecia. Liderul PSD a calificat drept „pure fabulații” afirmațiile care sugerează că subiectele politice ar fi făcut obiectul întâlnirii. Conform declarațiilor sale, discuțiile au fost limitate la aspecte legate de coridorul vertical de gaze, o rută energetică strategică. România poate juca un rol de tranzit important în acest context, o temă care se regăsește și în programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan.
Controversa a pris amploare după ce Wall Street Journal a raportat că Kimberly Guilfoyle ar fi avut o discuție contondentă în luna martie, în cadrul unei cine, cu ministrul grec al energiei, Stavros Papastavrou. Potrivit publicației, discuția ar fi vizat consecințele pe care le-ar putea îndura Guvernul de la București dacă ar continua să se opună intereselor energetice americane în regiune. În cadrul acelei conversații, Kimberly Guilfoyle ar fi declarat că SUA pot acționa astfel în orice țară dorită, inclusiv în România. Totuși, avocatul Kimberly Guilfoyle a contestat veridicitatea acestor declarații.
Situația reconfigurează semnificația unei filmări publicate în aprilie, care surprindea o întâlnire din luna martie la care au participat Sorin Grindeanu, ministrul de atunci al Energiei, Bogdan Ivan și un consilier prezidențial. La momentul apariției, jurnaliștii au pus sub semnul întrebării prezența unui ambasador SUA într-o țară care nu este România, fără a face o legătură directă cu eventuala debarcare a Guvernului. Această întâlnire a avut loc într-un moment în care Sorin Grindeanu critica dur pe premierul Bolojan și menționa posibilitatea ruperii coaliției de guvernare cu PNL.
Reacțiile politice nu au întârziat, președintele USR, Dominic Fritz, cerând explicații suplimentare din partea liderilor de partid. Dominic Fritz a susținut că Sorin Grindeanu și Simion au răspunsuri de dat cu privire la posibilitatea primirii unor ordine pentru a demite Guvernul. Acesta a întrebat dacă aceștia au primit ceva în schimb și a subliniat faptul că este ciudat ca persoanele care critică frecvent termenii de „trădare” sau „străini” să fie implicate în astfel de situații. Tensiunile au apărut într-un interval scurt înainte de referendumul intern din PSD.
Contextul politică de la București a fost marcat de o perioadă de instabilitate, deoarece, la doar o lună după evenimentele menționate, PSD a organizat un referendum intern. Acest proces electoral a dus la consfințarea retragerii miniștrilor PSD din cadrul Guvernului. Această evoluție a avut loc într-un cadru de transformări administrative, în timp ce discuțiile despre rutele energetice și influența externă rămâneau un subiect de dezbatere intensă în spațiul public românesc.
În perioada actuală, deciziile privind securitatea energetică și relațiile diplomatice cu partenerii strategici precum Statele Unite ale Americii rămân puncte critice de analiză pentru administrația de la București. Disputele privind transparența întâlnirilor oficiale și rolul actorilor externi în deciziile naționale continuă să genereze dezbateri aprinse în cadrul Parlamentului și în mediul politic românesc.