Președintele AUR, George Simion, a făcut declarații despre rolul pe care președintele Nicușor Dan l-ar fi jucat în încetarea activității Guvernului Bolojan. Într-un interviu acordat postului Digi24 miercuri, liderul partidului din opoziție a susținut că șeful statului ar fi intervenit direct în procesul politic. Conform afirmațiilor sale, Nicușor Dan le-ar fi transmis reprezentanților social-democraților să părăsească guvernarea și să pună în mișcare procedura de demitere prin moțiune de cenzură.
George Simion a declarat că responsabilitatea pentru căderea Guvernului Bolojan îi revine în mod direct președintelui. „Tot el este de vină și pentru căderea guvernului Bolojan. Cred că toată lumea știe asta”, a susținut liderul AUR în cadrul discuției de la Digi24. Aceste acuzații vizează modul în care deciziile politice majore au fost influențate de președinte în perioada de instabilitate politică de la Palatul Victoria.
În ceea ce privește sursele informațiilor sale, președintele AUR a explicat că se bazează atât pe comunicările primite, cât și pe observația faptelor concrete. El a precizat că informațiile provin de la inițiatorul moțiunii de cenzură, menționând că acest lucru s-a întâmplat într-un mod informal. Simion a refutat ideea că deține acces direct la structurile informative ale președintelui, subliniind că interpretarea sa se fundamentează pe evenimentele care au avut loc în acea perioadă.
Liderul AUR a mai adăugat că nu are o comunicare directă cu Nicușor Dan pentru a obține astfel de detalii de la surse oficiale. El a respins speculațiile conform cărora informațiile ar veni de la președinte prin controlul acestuia asupra structurilor de informații. În loc de astfel de afirmații, George Simion susține că rolul președintelui în procesul de demitere a fost unul evident, fiind susținut de succesiunea evenimentelor politice care au dus la votul moțiunii.
Guvernul Bolojan a fost demis oficial în luna mai a acestui an, după ce aleșii PSD și AUR au votat moțiunea de cenzură. Această decizie politică a declanșat o perioadă de instabilitate administrativă de șase luni, în care executivul a rămas la Palatul Victoria. În acest interval de interimat, guvernul a funcționat însă fără a deține puteri depline, ceea ce a marcat o etapă de tranziție în administrația statului.
Contextul politică de la Palatul Victoria este marcat de o perioadă de tranziție după căderea executivului, în care instituțiile statului funcționează sub regim de interim. Această perioadă de șase luni de guvernare limitată a urmat după votul moțiunii de cenzură, lăsând administrația într-o stare de funcționare fără autoritatea completă a unui guvern depline, într-un moment de schimb de puteri între partidele de la guvernare și opoziție.